Regione Sardegna
Nant ca seus stètius sèmpiri pocos, locos y (prus che totu) mal unidos ma imoi, is partidus sunt totus de acòrdiu, de manu manca a manu dereta, e impari a is sìndigus de dònnia giassu de s’ìsula, is sardus torrant a nai ca nou a su nucleari in Sardìnnia. Issus aiant giai nau craru ca nono in su referendum de su 2011, e non fait a no ndi passai contu poita ca est sa voluntadi de su 97% de is chi ant votau.
S’assessori regionali a s’ambienti, G. Lampis, at pigau parti, in Mandas, a s’assemblea chi ant cunvocau is sìndigus de is comunus sardus a pustis chi sa Sogin at publicau sa Carta Natzionali de is àreas chi podint essi prus idòneas (Cnapi) po ponni is depòsitus natzionalis de s’àliga radiativa, aprovau de su Ministeru de su svilupu econòmicu e de s’ambienti. In sa lista ddoi at 67 giassus chi s’agatant in su territòriu de 7 regionis italianas (8 giassus in Piemonti, 24 in Toscana e Làtziu, 17 in Pùllia e Basilicada, 14 in Sardìnnia e 4 in Sitzìlia).
De su Campidanu de bàsciu a su Campidanu de susu, passendi in Sarcidanu, Marmidda e Trexenta sunt bintiduus is comunus de s’ìsula nosta decraraus “idòneus” po arriciri su depòsitu Natzionali de is scòrias nuclearis. A intru de custus ddoi sunt: Siapicia, Ollasta de Useddus, Assou, Mogoredda, Useddus e Sant’Antoni in provìntzia de Aristanis. Cara a bàsciu Nuragus, Nurri, Giauni, Tuiri, Turri, Gerxei, Mandas, Seurgus Donigala, Segariu, Guasila e Ortacesus. E finsas: Setzu, Pauli Arbarei, Ussaramanna, Pramantellu e Mara Arbarei in su Campidanu de mesu. In su territòriu de custas biddas ant agatau 14 giassus po fai is depòsitus (150 ètarus de terrenu a tretu de Siapicia, 164 ètarus intra de is territòrius de Ollasta de Useddus, Assou, Mogoredda e Useddus; 151 a tretu de Giauni, Setzu e Turri, 250 ètarus in su territòriu de Pramantellu, Pauli Arbarei e Mara Arbarei; in Guasila unu giassu de 241 ètarus). Càstia innoi po biri sa scheda n.5 chi pertocat sa Sardìnnia.
Su 7 de gennàrgiu su Consillu regionali at votau, totu de acòrdiu, un’òrdini de sa dii chi s’aciungit a àterus documentus ufitzialis de sa Regioni e a su chi is sardus ant nau a boxi manna in su referendum de su 2011.
“Sa Sardìnnia non bolit e non podit essi unu depòsitu de àliga nucleari. Eus a fai totu su chi podeus, a manus de pari cun totu is sìndigus, po parai fronti a custa proposta e eus a essi sa boxi de totu s’ìsula in cali si siat ocasioni istitutzionali”- at nau Lampis e at aciuntu “Si boleus binci custa gherra depeus cumbati a costau de pari, cumentzendi de is entis localis a is assòtzius, de is òrdinis professionalis a is istitutzionis de dònnia genia de setori”.
Cun una delìbera de sa Giunta regionali s’at a cuncordai unu Comitau tènnicu-scientìficu, formau de s’Arpas, de is universidadis sardas, de is rapresentantis de is comunus e de is òrdinis professionalis, chi ant a giai una manu de agiudu a sa Regioni po fai a cumprendi mellus e ndi bogai a pillu totu is argumentus possìbilis a favori de su NONO e contra de custu scèberu, chi est unu dannu mannu po sa Sardìnnia intrea.
“Su benidori de sa terra nosta podit essi assegurau sceti amparendi su patrimòniu ambientali cosa nosta, s’economia turìstica e agrìcula. Sa regioni at a gherrai a costau de is sardus po parai fronti a custu scèberu de su Guvernu natzionali; no est cosa beni fata ne su chi at stabiliu e, prus pagu ancora, comenti est stètiu fatu. Sa nova est arribada in mesu de custa pandemia de pesta mala, in su peus momentu e at aciuntu àterus pistighìngius a is sardus”, aici at nau su Presidenti de sa Regioni Christian Solinas.
Po oi, su 13 de gennàrgiu, s’ANCI at cuncordau in Casteddu, me in is localis de sa Fiera, un’atòbiu cun totu is 377 sìndigus de is comunus sardus po ndi arresonai totus impari. (a.f.)