Regione Sardegna
In su giassu istitutzionali de su Ministeru de sa Saludi agataus totu is informus chi si podint essi de agiudu po ndi sciri de prus in contu de vacinus e vacinatzionis contra de sa Covid-19.
- Innui podeus agatai is datus agiornaus de is vacinatzionis?
De su 31 de nadali de su 2020 est ativa una setzioni, chi in inglesu si narat dashboard, innui sunt arregotus totu is datus agiornaus e is statìsticas in contu de is vacinatzionis in totu su territòriu natzionali.
Po ligi is datus sèmpiri agiornaus càstia innoi Report vacinus contra de sa Covid-19
- Cali est sa punna de sa campànnia de vacinadura contra de sa Covid-19?
Sa punna de sa campànnia de vacinadura diat a essi cussa de lompi, su prus impressi chi fait, a sa chi is spetzialistas de su setori tzèrriant “immunità di gregge” po su SARS-CoV2. A pustis chi s’EMA (Agentzia Europea de is Mexinas) at autorizau su primu vacinu anti Covid, s’est stabiliu de incarrelai cun is vacinus su 27 de nadali. A s’incumentzu cun unu nùmeru pretzisu de dosis e a pustis, a bellu a bellu, su nùmeru at a cresci sèmpiri de prus. Is vacinus ddus ant a fai a totu sa populatzioni ma, in antis de totu is àterus, tocat a ponni in contu: is categorias chi arriscant prus de ndi piscai su virus, sa genia de vacinu e sa disponibilidadi sua.
- Ma su vacinu seguru est?
Is vacinus ddus autorizant sceti a pustis chi ant stabiliu sa seguresa insoru, a tenori de is arresurtaus de is stùdius fatus in fasi de sperimentatzioni de sa mexina. Est pretzisu a nai ca is arresurtaus ant a essi sighius a studiai finsas a pustis chi ant giau s’autorizatzioni a ddus fai.
- A si vacinai òbligu est?
Po imoi su Guvernu no est pentzendi a fai obligatòriu su vacinu ma a pagu a pagu at a biri cantu genti ddu pedit o tenit idea de ddu fai.
- Cali sunt is categorias chi tenint sa prioridadi?
Operadoris sanitàrius e sòtziu-sanitàrius. Is operadoris sanitàrius e sòtziu-sanitàrius chi traballant in su pùblicu o in entis privaus acreditaus, chi sunt prus a arriscu de ndi piscai su virus de sa COVID-19 e de ddu apitzigai a is chi sunt prus dèbilis in àmbitu sanitàriu e sotziali. In prus, su de vacinai a is operadoris sanitàrius e sòtziu-sanitàrius in antis de totus, est de agiudu mannu po fai aguantai in pei su sistema sanitàriu natzionali.
Residentis e personali de is presìdius sanitàrius po antzianus. In una percentuali manna de residèntzias sanitàrias assistentzialis (RSA) genti meda nd’at piscau su virus. Custas personas sunt a arriscu mannu de s’ammaladiai: po s’edadi, ca tenint àteras patologias e bolint assìstias po papai e in totu is cosas de dònnia dii.
Personas intradas in edadi. Unu programma de vacinadura fatu a tenori de s’edadi est prus fàtzili a ddu fai e giait un’amparu vacinali prus mannu. Est finsas beru ca unu programma de vacinadura cunforma a s’edadi est prus profetosu finsas po is chi sufrint de maladias crònicas, cunsiderau ca a manu a manu chi unu imbèciat s’arriscu de si ndi pigai unas cantu maladias totu paris est prus mannu meda. Duncas, ponendi in contu sa probabilidadi manna de ndi piscai maladias e s’arriscu de essi arricoveraus in una terapia intensiva o sub-intensiva, custa categoria tenit sa prioridadi a fai su vacinu.
- Si unu fait parti de una de custas categorias chi si depint vacinai in custa prima fasi, ita depit fai?
In una primu fasi su vacinu dd’ant a fai sceti is professionistas sanitàrius, su personali sanitàriu e sòtziu sanitàriu de is spidalis e de is servìtzius territorialis, e finsas su personali de is RSA e is chi ddoi bivint. Custas categorias ddas ant a tzerriai in deretura a domu.
- No seu in sa categoria de is chi tenint deretu a fai su vacinu in sa primu fasi, candu dd’apu a fai?
Sa campànnia de vacinadura at a sighiri a pagu a pagu, cunforma a sa cantidadi de vacinus a disponimentu e a is inditus e autorizatzionis de s’EMA (Agentzia Europea de is Mexinas) po dònnia vacinu chi bessit a nou. A dònnia manera, s’at a cumentzai sèmpiri sighendi s’òrdini stabiliu de su Pranu Stratègicu de is vacinaduras contra de sa -SARS-CoV-2/COVID-19.
Is inditus s’ant a porri agiornai a tenori de comenti mudat sa pandemia, de su chi sa circa scientìfica at a scoberri a nou e de su nùmeru de vacinus a disponimentu.
Po imoi is categorias individuadas sunt custas:
-su personali sanitàriu e sòtziu-sanitàriu;
-su personali e is chi bivint in is presìdius residentzialis po antzianus (RSA);
-is chi tenint 80 annus e prus;
-is chi tenint de is 60 a is 79 annus;
-is chi giai sufriant de una o de prus maladias crònicas, immunodeficièntzia e/o disabilidadi.
- A vacinai a is pipius fait?
Su Comirnaty (Pfizer/Bionthec), chi est su primu vacinu chi at aprovau s’EMA (s’Agentzia Europea de is Mexinas), po imoi no est consillau po is pipius e is piciocheddus chi tenint prus pagu de 16 annus. S’agentzia europea, e finsas is àteras agentzias internatzionalis, sunt abetendi de tenni is arresurtaus de àterus stùdius po giai s’autorizatzioni a is vacinus in edadi pediàtrica.
- Is chi sufrint de immunudepressioni, su vacinu ddu podint fai?
Is datus chi teneus in contu de is chi sufrint de immunudeficièntzia o chi sunt fendi curas cun mexinas immunumodulantis, po imoi, sunt tropu pagus. Mancai custas personas potzant no tenni profetu de su vacinu, no est chi ddoi apant problemas particularis de seguresa. A su chi at stabiliu su Pranu stratègicu is chi sufrint de immunudeficièntzia o chi sunt fendi curas cun mexinas immunumodulantis ant a depi fai su vacinu in is primus fasis, sendi chi sunt prus sugetus de àteras categorias a si ndi piscai su virus.
- Is chi ant giai tentu sa COVID-19 ant a porri fai su vacinu?
Eja, is chi ant giai tentu sa COVID-19 podint fai su vacinu
- Cantu tempus depit passai po chi su vacinu fetzat efetu?
Is stùdius clìnicus fatus in contu de su Comirnaty (Pfizer-BioNtech), ant fatu a biri ca su vacinu fait efetu a su 95% passada una cida de sa de duas dosis. S’amparu prus mannu ddu giait a pustis de custu perìodu. Ma tocat a nai ca, finsas a pustis de sa primu dosi, seus giai unu pagu prus segurus de no si ndi pigai su virus. Su vacinu no fait efetu luegus, ma a bellu a bellu in su giru de 7-14 diis a pustis de ai fatu sa puntura. Sa de duas dosis de vacinu, chi tocat a fai a su mancu a pustis de 21 diis de s’àtera, afortiat sa primu e dda fai durai de prus.
- Chi est chi cuntrollat si nci sunt dannus? A chi est chi tocat a ddu nai? E chi ndi fait sa stima?
S’AIFA (Agentzia Italiana de su Fàrmacu), a prus de is fainas de cuntrollu chi sunt sèmpiri prevedias po mexinas e vacinus (cunforma a su chi ant sinnalau is voluntàrius o is arretzas giai ativas po su cuntrollu de su fàrmacu), at a incarrelai unus cantu stùdius indipendentis, finsas a pustis de s’autorizatzioni po is vacinus contra de sa COVID-19.
Is fainas de cuntrollu ant a pertocai siat s’arregorta e sa stima de is dannus crètius chi ant sinnalau is voluntàrius (cuntrollu passivu de su fàrmacu), siat is fainas po ddus prevenni a mesu de stùdius/progetus de fàrmacu-epidemiologia (cuntrollu ativu de su fàrmacu). S’AIFA tenit a disponimentu unu Comitau Scientìficu, chi, po totu su tempus chi s’ant a fai is vacinus, s’at a incurai de agiudai a s’Agenzia e a is responsàbilis scientìficus de donniunu de custus stùdius: in sa fasi chi stabilint su de fai, in s’analizu de totu is datus arregortus e a agatai is mellus maneras de intervenni. Sa punna est cussa de tenni sa cumpetèntzia, finsas gràtzias a un’arretza de agiudu internatzionali, de ponni in craru cali si siat possibilidadi de arriscu e, in s’interis, de cumparai is perfilus de seguresa de totu is vacinus chi ant a essi a disponimentu e de giai arrecumandus.
Po ligi is preguntas prus frecuentis de s’AIFA càstia innoi Faq de s'AIFA.
- Calis sunt is vacinus chi ant a arribai in Itàlia e candu?
Su tempus e sa cantidadi ant a porri mudai cunforma a is protzeduras de autorizatzioni e de assinnadura de is dosis. S’Itàlia, cunforma a is acòrdius pigaus, at a tenni a disponimentu 215 milionis de dosis. Su primu vacinu chi ant autorizau me in s’Unioni Europea est stètiu Comirnaty de Pfizer-BioNtech. Is vacinaduras cun su Comirnaty sunt incumentzadas cun su Vaccine day, su 27 de nadali, me in Itàlia e in Europa.
Po ndi sciri de prus càstia innoi Pranu vacinus contra de sa Covid-19
- Cantu dosis de vacinu serbint po essi immunizaus?
Agiumai po totu is vacinus chi sunt acanta de essi autorizaus, a dii de oi, sunt programmadas duas dosis de fai una infatu de s’àtera, in su giru de calincuna cida a tenori de su tipu de vacinu.
- S’at a giai unu tzertificau internatzionali de vacinadura?
De siguru ant a giai unu tzertificau chi cumprobat ca s’est fatu su vacinu.
Istitutzionis internatzionalis comenti sa Cummissioni Europea e s’OMS sunt pensendi a una proposta de tzertificau internatzionali digitali. (a.f., s.m.)
Po ndi sciri de prus ligi innoi puru.