Regione Sardegna
Sa Regioni at aprovau su Pranu e su Cronoprogramma po is vacinaduras contra de sa Covid-19. Is fasis previdias sunt cuatru pighendi in cunsidèriu, primu de totu, is categorias prus dèbilis e is chi arriscant prus po mori de sa genia de traballu chi faint. In sa primu fasi, chi est giai inghitzada, ddoi est su personali sanitàriu e is antzianus chi tenint prus de 80 annus. Sa de duas fasis at a inghitzai in su mesi de martzu po totu is chi sunt prus sugetus a ndi piscai su virus. Sa de tres dd’ant antitzipada a su mesi de friàrgi, est inghitzendi immoi, vacinendi a totu is chi faint parti de is fortzas armadas. Sa de cuatru fasis, chi at a essi finsas s’ùrtima, at a inghitzai in su mesi de maju po totu is chi tenint prus de 16 annus.
Sa Regioni Sarda tenit sa spera de nci arrennesci a acabai de fai is vacinus e a giai amparu contra a su virus a totu sa populatzioni sarda a intru de su mesi de austu. Est pretzisu a nai ca su chi sa Regioni portat in contu de fai at a fait a ddu fai sceti si ant a arribai totu is dosis de vacinu chi abisòngiant.
Po aprontai unu modellu de organizatzioni po sa gestioni de is vacinaduras contra de sa SARS CoV-2/COVID-19 in totu is ASSL, e po s’assegurai de arribai a is categorias stabilias sighendi is criterius de ugualliàntzia, giustìtzia, trasparèntzia e curretesa, su cummissàriu straordinàriu de s’ARES, Massimo Temussi, at aprovau cun deliberatzioni n°86 de su 17 de friàrgiu 2021 su “Pranu de Vacinadura ATS Sardìnnia Emergèntzia po sa Covid-19”. Is pranus atuativus de vacinadura de dònnia ASSL, giai fatus po sa primu fasi, depint essi agiornaus dònnia mesi.
Paris cun s’aprovu de su Pranu de vacinadura, s’Assessoradu regionali a sa sanidadi incingiat, a pustis de duas diis, su “Programma operativu de vacinadura contra de sa Covid-19”, chi est una sìntesi de is diferentis atus e indiritzus natzionalis e regionalis chi pertocant sa campànnia de vacinadura chi est inghitzda in Sardìnnia. Custu programma puru si depit agiornai vatu vatu arrespetendi is inditus natzionalis chi mudant a tenori de comenti mudat sa possibilidadi de fai is vacinus cunforma a sa cantidadi a disponimentu e a is categorias chi tenint sa prioridadi po ddu fai.
Su cronoprogramma est organizau de mesi in mesi, sa populatzioni est partzia in categorias e in trumas de prioridadi, previdit su prus “de acabai is vacinaduras in su mesi de austu de su 2021 po totu is chi tenint prus de 16 annus, francu chi no nci siant strobus acapiaus a s’organizatzioni o a àteras cosas chi no fait a ddas pensai de primu”.
Su 21 de friàrgiu sunt inghitzadas is vacinaduras de is primus bècius chi tenint prus de 80 annus me in is biddas de su Campidanu de mesu innui fiant fendi su screening “sardi e sicuri”.
Est stètiu mannu s’impìnniu e s’agiudu chi ant giau sa s’ASL de Seddori, is sìndigus e totu is assòtzius de voluntàrius de su territòriu. Is antzianus depiant lompi in d-unu de is poliambulatòrius chi fiant sa sea de vacinadura me in logu insoru: Seddori, Gùspini, Serramanna, Santu 'Èngiu, Lunamatrona e sa Domu de sa saludi de Biddacidru de is 8.30 a is 12.30 e a merii de is 14.00 a is 18.30.
Non sunt mancadas dificultadis po s’organizatzioni e sa logìstica comenti at fatu a sciri su commissàriu de s’Assl de Seddori, Alessandro Baccoli.
No est stètiu nudda fàtzili a arrennesci a agatai e avisai a totus e a ddis giai is istrutzionis. Duas diis in antis sceti is sìndigus ant arriciu sa lista, solu cun su nòmini e su sangunau, de is antzianus chi depiant fai su vacinu e est tocau a circai a totus in tropu pagu tempus.
Gràtzias a s’agiudu de is operadoris de s’amparu tzivili, de is barratzellus, de is voluntàrius de su 118, de is pagas guàrdias de is munitzìpius a disponimentu e de is dipendentis comunalis nci sunt arrennèscius in tempus a fait a sciri a is antzianus ca fiant in lista e ca si depiant presentai a fai su vacinu. E domìnigu sunt inghitzadas is filas ananti a is poliambulatòrius… ma cun unu pagheddu de passièntzia, chi tocat sèmpiri a ponni in contu, totu est andau beni. (a.f.)